Clopotul de sticlă de Sylvia Plath-recenzie

Esther Greenwood tocmai a cîștigat un stagiu la o revistă din New York dar timpul petrecut în acest oraș magnific nu este ceea ce și-a imaginat. Nu este stimulată și nici emoționată de ce se întîmplă în jurul ei. Esther povestește despre stagiu cu puțin entuziasm și își dorește să se întoarcă la viața ei din Boston. Dar cînd Esther revine în Boston află că cererea de a participa la un curs de scriere i-a fost respinsă. Un curs pe care dorea cu ardoare să îl frecventeze, iar refuzul îi cauzează o depresie și mai mare. Întreaga ei indentitate se bazează pe cariera sa academică, iar cînd pleacă, nu știe absolut deloc ce vrea să facă. Nu crede că are destulă experiență de viață pentru a scrie marele roman și niciuna dintre posibilitățile care îi sunt prezentate (maternitate sau stenografie) nu îi par atrăgătoare.

Mă simţeam inertă şi pustie, aşa cum se simte, probabil, miezul unei tornade, mişcându-se plictisit în centrul harababurii din jur.

Tăcerea mă deprima. Nu era tăcerea tăcerii. Era tăcerea mea.

Incertitudinea viitorului o deprimă și mai mult pe Esther și constată că nu poate să doarmă. Cînd este trimisă la psihiatru, imediat nu are încredere în el pentru că acesta eșuează să o asculte și îi prescrie tratament electroconvulsiv. După tratament refuză să îl mai viziteze iar starea mentală i se înrăutățește.

Şi mai urăsc ca oamenii să te întrebe voios ce mai faci când ştiu ca te simţi ca dracu acu’ şi să se aştepte să spui „bine”.

Omul trebuie să lupte toată viaţa pentru a o menţine vie

 De-a lungul romanului, Esther se gîndește serios la sinucidere și chiar are o tentativă, dar se trezește în spital, de acolo trimisă într-o instituție psihiatrică. În timpul șederii sale în spital, Esther este încă o dată supusă tratamentului cu electroșocuri dar rezultatul este unul mai bun, Esther afirmînd chiar că, clopotul de sticlă care o sufoca s-a ridicat. În timp ce își analizează temerile cu terapeutul ei, Esther simte că se eliberează de stres. Romanul se încheie cu Esther întîlnind un grup de medici pentru ca aceștea să ateste competența sa mentală și abilitatea de a părăsi spitalul.

Stilul folosit de scriitoare nu este unul emoțional sau plin de milă de sine așa cum depresia este adesea incorect prezentată. Romanul are mai mult de-a face cu gîndurile și percepțiile lui Esther care contribuie la sentimentul de detașare a acesteia. De asemenea apreciez modul în care depresia protagonistei nu este justificată de evenimente traumatice și explicată în acel mod.

Uneori, oamenii pot suferi de depresie, în ciuda faptului că au o viață decentă sau minunată, așa cum Esther trăiește visul fiecărei fete de a lucra la o revistă de modă din New York, și cu toate acestea încă este nefericită. Nu există o linie clară care să distingă dintre pre și post cădere a lui Esther care își prezintă situația foarte realist.

Ceea ce face căderea lui Esther în nebunie și mai reală este faptul că Sylvia Plath a suferit de același lucru, aceasta a avut perspectiva de a o scrie atît de bine. Cînd citim cartea este evident că Esther este omologul fictiv a lui Plath, motiv pentru care Clopotul de sticlă a fost considerat un roman autobiografic.

Romanul oferă, de asemenea, o privire asupra modului în care bolile psihice au fost percepute și tratate în anii 50-60. Titlul potrivit spune totul. Clopotele de sticlă sunt utilizate în fizică pentru a crea viduri iar Plath aseamănă acest lucru cu sentimentul de închidere , ceea ce face ca clopotul de sticlă să fie o reprezentare simbolică a depresiei.

Lectura este o experiență emoțională intensă. În timp ce se termină într-o notă optimistă pentru Esther , cu ridicarea clopotului de sticlă și o gură proaspătă de aer, soarta personală a scriitoarei atîrnă ca un epilog de rău augur asupra cărții, completată în realitate de acolo de unde ficțiunea a încetat. Este o lectură dificilă dar și care dă de gîndit în același timp.

Un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.