De ce-am crescut prea mare, Moș Crăciun?-Autor necunoscut



De ce-am crescut prea mare, Moș Crăciun?
Și-n cartea ta m-ai șters dintre copii?
Oprește săniuța! Hai, fii bun!
Te-aștept măcar o dată să mai vii...

Azi nu rîvnesc la sacul tău din spate 
Și nici la dulciuri sau la jucării.
Mi-e dor de tine, MIT de bunătate,
De nerăbdarea de copil, că o să vii...

Mi-e dor de-a ta mustață de fuior.
De albul bărbii lungi de vată,
Lipită-n grabă, strîmbă uneori
De vorba ta blajină, tremurată.

De duioșia ta cînd ascultai
Prinosul meu de poezii șoptite,
Atunci cînd pentru mine coborai
Pe pîrtii, cu steluțe troienite.

E mult de-atunci...Azi, straiu-ți de poveste
L-am regăsit uitat în naftalină
Nimic din acea vrajă nu mai este,
Doar neaua, ca atunci, cade-n grădină.

Printre nămeți, pe drumul troienit, 
Azi, ce n-aș da să-mi vii, moșnege bun!
Eram atunci atît de fericit....
De ce-am crescut prea mare, Moș Crăciun?

D


Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.