6 Cărți pe care nu am reușit să le citesc pînă la final

Fac parte din categoria care dacă s-a hotărît să citească o carte cu siguranță o va termina. Chiar dacă nu îmi place, tot sper ca la un moment dat să apară acea sclipire și să spun wow, ce bine că nu am abandonat-o. Sunt oameni care spun viața este scurtă, de ce să o petreci citind cărți proaste,bla bla… Într-o anumită măsură sunt de acord cu ei,dar oare cînd poți afirma că o carte este proastă și nu merită să o continui? După 20, 50, 100 de pagini oare? Au fost multe dăți în care o carte nu m-a prins chiar de la început dar ajung la jumătate sau poate chiar mai departe, și apoi îmi spun că totuși a meritat efortul și chiar să o recomand și altora.

Dar totuși au existat cărți,într-adevăr puține, pe care pur și simplu nu am putut să le termin. Poate la un moment dat le voi mai acorda o șansă.

Strada dughenelor întunecoase de Patrick Modiano

Prima oară cînd am auzit de acest autor a fost cînd s-a anunțat că a cîștigat premiul Nobel pentru Literatură pe 2014. Ca orice cititor care se respectă mi-am zis că negreșit trebuie să îi citesc măcar o carte. Așa că am ales Strada dughenelor întunecate pe care pur și simplu nu am putut să o înțeleg. Cînd acțiunea sărea la o investigație a unei agenții de detectivi, cînd mă aflam într-un bar dar nu înțelegeam cum și de ce s-a ajuns acolo.Pur și simplu m-a pierdut pe drum. Am avut impresia că am de-a face cu fragmente din mai multe cărți. Părerea mea, poate vouă vi s-a părut cartea mai închegată.

The thousand autumns of Jacob de Zoet de David Mitchell

Țin minte că am cumpărat cartea dintr-o librărie din Riyadh. Am ales-o datorită autorului și pentru că mi-aplăcut coperta. Sfatul meu, nu începeți o carte de Mitchell în engleză decît dacă stăpîniți foarte bine această limbă. Cam un sfert din lecturile mele sunt în limba engleză, dar aceasta a fost cea mai mare provocare pentru mine. Uneori chiar dacă știam majoritatea cuvintelor, 4-5 pagini nu înțelegeam ce seîntîmplă, conversațiile dintre personaje mi se păreau imposibil să le descifrez.Rămîneam mai mereu cu impresia că personajul x parcă a vorbit o limbă străină mie amestecată cu engleză. Nu mai rețin cine dintre booktuberii români afirmau același lucru, că este foarte dificil să îl citești pe Mitchell în original.

Și pe aceasta am cumpărat-o tot din librăria Jarir din Riyadh (locul meu favorit, se înțelege de ce, nu?) la reducere. Știam despre autoare că este o actriță de comedie, scenaristă și această carte se vrea a fi o biografie amuzantă. Eh, acum nu știu, nu am eu simțul umorului dezvoltat sau pe americani îi amuză cu totul altceva decît pe mine, cert este că această carte nu m-a făcut nici măcar să zîmbesc. Nu am găsit nimic amuzant în ea ci o simplă biografie, și nici ea nu prea interesantă. Pentru că ajunsesem să citesc cam 3 sferturi din ea și eram în urmă cu targetul pe Goodreads (don`t judge) am trecut-o la citite dîndu-i 2 steluțe.

Cincizeci de umbre ale lui Grey de E.L.James

Am citit fix 300 de pagini din primul volum, atît. Mi s-a părut doar pornografie, nimic mai mult. Cineva îmi spunea să continui pentru că din al doilea volum se va pune accept pe latura psihologică. Ca o glumă, adică o iau razna cele două personaje după atîta sex și au nevoie de psiholog? Mă rog, pur și simplu nu e de mine. La un moment dat circula pe net o glumă cum că această carte/film este romantic/ă pentru că tipul este bogat, dacă trăia într-o rulotă apărea într-un episod din CriminalMinds. Oricum, de revenit la serie nici nu mă gîndesc, poate pe la 80 de ani,ca readucere aminte.

Citind Lolita în Teheran de Azar Nafisi

Nu aruncați cu pietre, am văzut pe Goodreads că mulți dintre prietenii mei cititori i-au dat 4 și chiar 5 steluțe,dar pe mine m-a plictisit. Undeva pe drum m-a pierdut așteptînd să îmi trezească interesul. Partea care mi-a plăcut au fost referirile la alte lecturi dar nu îndeajuns să mă facă să nu o abandonez. Poate într-o zi voi reveni la ea. La Editura Polirom a apărut o nouă carte de Azar Nafisi cu titlul Lucruri nespuse pe care chiar îmi doresc să o citesc, din descriere pare interesantă. Sper doar să nu aibă aceeași soartă cu cea de față. Vom vedea.

Eleganța ariciului de Muriel Barbery

La un moment dat aveam impresia că toată lumea citea această carte, cînd cereai o recomandare aceasta se afla în top5. Nu pot spune exact ce nu mi-a plăcut la ea, nici măcar nu rețin ce m-a făcut să o abandonez, cert este că nu am rezonat.Acum că mă gîndesc la ea chiar intenționez să o reiau la un moment dat.

Reclame

2 comentarii

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.