Familia lui Pascual Duarte de Camilo Jose Cela

familia-lui-pascual-duarte-colectia-nobel-cover_huge

Scrisă de laureatul Premiului Nobel pentru literatură, Camilo Jose Cela, Familia lui Pascual Duarte este un roman care se rotește în jurul „tremendismo”, un stil de scriere care se concentrează pe durerea și suferința personajelor. Primele ediții ale cărții au fost interzise în Spania din cauza reacțiilor publice, în cele din urmă o nouă ediție a fost editată în 1946.

Familia lui Pascual Durante este povestea lui Pascual-un țăran spaniol, născut într-o lume brutală a sărăciei, a urii și a depravării-spusă din celula închisorii, unde își așteaptă execuția pentru crimele pe care le-a comis pe parcursul vieții. Pascual este un personaj care trăiește un destin neprielnic.

Eu, domnule, nu sunt rău, deși nu mi-ar lipsi motive să fiu. Aceeași piele avem toți muritorii când ne naștem și totuși, pe măsură ce creștem, destinul se complace în a ne diversifica de parcă am fi din ceară și a ne sorti pe căi diferite, aceluiași sfârșit: moartea.

Un dușman turbat , căci nu există ură mai rea decât cea a propriului sânge, un dușman care m-a ros la ficați, pentru că nimic nu urăști cu o putere mai intensă decât pe acela cu care te asemeni și ajungi și ajungi să te saturi de asemănare.

Totuși, o mare parte din nenorocirea lui provine din propriile sale trăsături de impulsivitate și imprudență. Alte personaje, Rosario Duarte, sora lui Pascual care pleacă din gospodărie pentru a lucra ca și prostituată, Esteban Duarte, tatăl lui Pascual, care moare din cauza unei mușcături a unui câine turbat. Cartea se concentrează în jurul experiențelor familiei relatate din perspectiva lui Pascual.

În timp ce Duarte a apelat liber la violență, se poate însă să empatizăm cu personajul. În timpul tinereții tatăl a murit din cauza rabiei, când fratele său de 10 ani a murit, mama nu a plâns. Acest eveniment a alimentat furia și resentimentul. Lucrurile nu au devenit mai bune pentru bietul Durante aflat în primii ani ai tinereții. Un cal i-a aruncat soția gravidă, acest lucru cauzând un avort. Cel de-al doilea fiu a murit pe când avea doar 11 luni. Înainte de a-l ucide pe bărbatul ce i-a sedus soția, acesta îl întreabă dacă soția lui Pascual încă îl mai iubește, pe el, amantul.

Cu nenorocirea nu te obișnuiești, credeți-mă, pentru că întotdeauna ne facem iluzia că cea pe care o suportăm are să fie ultima, cu toate că după aceea, cu trecerea vremii, începem să ne convingem- și cu câtă tristețe- că trebuie să ne așteptăm la și mai rău.

În ciuda impulsurilor sălbatice și crude, Pascual păstrează un sentiment copilăresc al lumii și o dorință de a înțelege loviturile soartei care l-au condus pe calea sângeroasă.

Cartea lui Cela a fost de multe ori comparată cu opera lui Camus, Străinul, publicată chiar în același an. În 1989 Cela primește Premiul Nobel pentru Literatură pentru contribuțiile sale scriitoricești inclusiv pentru această scriere.

 

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.