Ruta subterană de Colson Whitehead

ruta-subterana-colson-whitehead-humanitas-fiction-2018_2

Esența Legii sclavilor fugari din 1850 este: un sclav este un sclav indiferent unde se află. Dacă a fugit și este prins, sclavul trebuie returnat. Este doar un bagaj etichetat cu grijă. În ceea ce privește implicațiile narative: indiferent cât de departe sclavul reușește să ajungă, există tot timpul amenințarea că ar putea fi prins și readus la statutul de sclav.

Cea mai remarcabilă caracteristică a cărții este brutalitatea intensă și neînduplecată a lumii în care personajele sale se luptă, și adesea eșuează, și mor de obicei. Scăparea este atât un vis cât și o teroare pentru sclavii de pe o plantație din Georgia. Deși își duc viața sub amenințarea cruzimii stăpânilor, frații Randall, care sunt capabili de orice tortură, este mai ușor să nu se facă nimic, doar să îndure și să spere că nu vor fi observați.

Dar, un tânăr, Caesar, vrea să scape, așa că se apropie de o fată. Fata, Cora, provine dintr-un grup îndrăzneț-la urma urmei, chiar mama ei a reușit să fugă și să nu fie găsită, lăsând totul în urmă inclusiv pe fiica ei. Prima oară când visătorul Caesar îi cere ajutorul, Cora refuză. Apoi se răzgândește.

A evada dincolo de hotarele moşiei însemna a fugi de condiţiile fundamentale ale propriei existenţe; era, adică, imposibil. În seara de duminică în care Caesar i-a vorbit Corei despre rută şi ea a spus nu, cea care a glăsuit a fost bunica ei. Trei săptămâni mai târziu, a spus da. De data asta a fost maică-sa.

Călătoria lor îi aduce la stația Georgia a căii ferate subterane, o creație pe care un șef de gară o descrie astfel:

— Dacă vreţi să vedeţi ce-i cu ţara asta, eu aşa zic mereu, trebuie să mergeţi pe şine. Uitaţi-vă afară în timp ce goniţi cu viteză spre destinaţie şi-o să vedeţi adevărata faţă a Americii.

În călătoriile ei, Cora este urmărită de Ridgway, un om sadic, care trăiește din prinderea sclavilor și la fel ca și Cora este de deformat de sistemul sclaviei doar că se află de cealaltă baricadă. Ridgway este bântuit de Mabel, mama Corei, cea pe care nu a reușit să o prindă. Este hotărât să îi ofere Corei un sfârșit violent, chiar dacă asta înseamnă să își piardă propria viață.

Fiecare etapă a călătoriei ei ne transportă într-o realitate alternativă diferită, o realitate în care anumite aspecte post Războiului Civil, cum ar fi experiența cu negrii este amplificată. Călătoria pe care o facem din Georgia în Carolina de Sud, în Carolina de Nord, în Tennessee, în Indiana este o călătorie prin feluritele căi ale Americii albe de a se ocupa de America neagră chiar din nucleu. Sclavia a fost o astfel de cale, dar variile proiecte sociale pe care le întâlnim în continuare nu sunt chiar cu mult mai bune. La început, Carolina de Sud pare a fi un rai.

 Cora este liberă, are un loc de muncă ca exponat viu într-un fel de  muzeu, și foarte prețios, există îngrijire medicală.

În lunile care urmară, Cora îşi corectă postura. Scrisul şi vorbirea mai aveau nevoie de îmbunătăţiri. După ce vorbise cu domnişoara Lucy, îşi scoase din ladă abecedarul. În timp ce restul fetelor stăteau la bârfe şi plecau pe rând la culcare, ea exersa caligrafia.

„O zi obişnuită pe plantaţie“ îi permitea să stea jos la roata de tors şi să-şi odihnească picioarele. Scaunul era trainic precum butucul ei de arţar. Găini umplute cu rumeguş ciuguleau ceva din podea; din când în când, Cora le arunca nişte seminţe imaginare.

 Doar că această îngrijire include sterilizarea tuturor femeilor de culoare. Cora fuge. În Carolina de Nord întânim linșajele de la începutul secolului 20. Există un mare festival în fiecare săptămână în care fiecare persoană de culoare găsită în interiorul frontierelor statului este spânzurată împreună cu orice persoană albă care i-a oferit ajutor.

Jamison ridică pumnii, ca şi când ar fi ameninţat ceva din aer: Hoarda neagră a fost respinsă. Am corectat greşeala făcută cu ani în urmă, la naşterea acestei ţări. Unii, precum fraţii noştri de peste hotar, din statul vecin, au adoptat noţiunea absurdă a emancipării negrilor. Mai uşor înveţi un măgar aritmetica.

Cora urmărește toate acestea dintr-o mansardă. Reușește să scape datorită chiar lui Ridgway care o capturează pentru a o returna stăpânului. Traseul lor șerpuit îi duce prima oară în Tennessee, unde negrul este literalmente egalat cu o ciumă. Din nou, Cora reușește să scape și ajunge în Indiana, unde un aboliționist a înființat o fermă care să fie condusă chiar de sclavii eliberați. Ferma este productivă și pentru un timp totul pare în regulă chiar dacă noțiunile de egalitate nu se desfășoară chiar așa cum ne-am fi dorit. Dar, chiar succesul fermei stârnește furia și gelozia vecinilor albi. Și încă o dată zidurile se prăbușesc.

Nu există nicio rezoluție a poveștii, pentru că ea pur și simplu nu poate fi. Povestea de a fi negru în America nu a ajuns la niciun fel de final, așa că încă o dată Cora călătorește, îndreptându-se cine știe unde, sperând să găsească cine știe ce. Nu există nicio promisiune în acest final, dar ea până acum a supraviețuit și asta e ceva.

Whitehead și-a comparat cartea cu Călătoriile lui Guliver. Eu cred că mai potrivit ar fi cu Infernul lui Dante. Cora gonește prin iad, suferă, rabdă și învață lecții. Rana din moștenirea sclaviei s-ar putea să nu se vindece niciodată, dar ficțiunea care o înconjoară a făcut posibilă o ușoară întoarcere spre fabulist. Cora este în unele privințe un D`Artagnac sau un Ali Baba, o eroină săpată mai mult în folclor decât concepută din săpături sociologice.

Poate că „Ruta subterană” a cerut foarte mult de la eroina ei uneori, dar reușește la cel mai visceral nivel, acela al femeii de culoare versus patriarhia americană.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.