„Tulpina de bambus” de Saud Al Sanousi

Webp.net-resizeimage

O viață dezrădăcinată și replantată

Romanul lui Saud Al Sanousi explorează întrebări despre identități mixte, rareori abordate în țara natală, Kuweit.

Orice vizitator al statelor din Golf va întâlni o “legiune” discretă de  servitori și muncitori asiatici. Acest roman curajos și plin de compasiune, al tânărului scriitor, dă unei armate tăcute, o voce. Situația muncitorilor migranți în Golf fiind tema centrală a romanului.

„Tulpina de bambus” ne captează atenția ca fiind o poveste delicată, sinceră și captivantă a unui tânăr prins între două lumi. El descoperă:

“Mi-a fost sortit să-mi petrec viața căutând un nume, o religie și o patrie.”

Protagonistul narează nu numai povestea sa ci și a părinților săi așa cum i-a fost transmisă de către mama sa: Josephine merge în Kuweit din Filipine pentru a lucra în casa Al Taruf, unde este puternic atrasă de grijuliul și intelectualul Rashid, singurul băiat într-o familie de patru femei:  mama sa și cele trei surori.

Pe când Josephine este însărcinată și Rashid se căsătorește cu ea, mama sa poruncitoare și teribilă îi izgonește din casă. Nașterea copilului, acesta fiind singurul bărbat care o să ducă numele prestigios mai departe, nu este suficient pentru a-l împăca pe Rashid cu familia. Inevitabil, Rashid decide să se despartă de Josephine și o trimite acasă în Filipine împreună cu copilul.

Cartea se deschide cu fiul lor dezvăluindu-și identitatea duală:

“Numele meu este José…Aşa se scrie, dar în limba filipineză îl pronunţăm aproximativ la fel ca în limba engleză, adică „Hozé“. În arabă este pronunţat la fel ca în spaniolă, cu sunetul kh la început, în vreme ce în portugheză este scris cu aceleaşi litere, dar pronunţat cu j laînceput, adică José, la fel ca Joséph… Aici în Kuweit însă, toate versiunile astea nu au nici o legătură cu numele meu, Isa!…”

(fac aici o precizare, Isa este numele arab al lui Isus).

Prima parte a narațiunii se petrece în Filipine, unde aflăm că a fost crescut de mătușa lui, mama Aida, o fostă prostituată. O legătură strânsă se formează între el și Merla, fiica rebelă a Aidei, descendentă blondă a unui client european.

Rashid murise cu mulți ani în urmă ca un martir, luptând împotriva  invaziei lui Saddam Hussein. Înainte de a muri îi lasă instrucțiuni prietenului său, Ghassan, de a-i aduce fiul înapoi. La vârsta de 18 ani Isa călătorește în țara tatălui pentru a-și căuta locul. O țară, prezentată de către Josephine acestuia, ca fiind un adevărat Paradis.Reuniunea cu familia din Kuweit constă în momente stânjenitoare:  este stabilit în camera servitorilor și forțat să joace rolul unui servitor în prezența vizitatorilor.Din cauza trăsăturilor sale filipineze nu este acceptat de către familie. Singura persoană de care se împrietenește este sora lui vitregă Khawla, o persoană libertină.

Într-o zi când Isa i se destăinuie, Khawla îi spune:

“Taruf este numele unei plase de pescuit folosite de kuweitieni. Noi, membrii familiei Al Taruf, suntem prinşi în această plasă, agăţaţi de numele familiei noastre de care nu ne putem elibera. Nu ne putem mişca decât în limitele îngăduite de ochiurile acestei plase.”

Prin ochii curioși ai lui Jose (Isa), Al Sanousi disecă ierarhiile stricte ale societății kuweitiene. Oamenii își arată afecțiunea dar normele sociale resping un copil pe jumătate kuweitian. Se luptă nu numai cu discriminarea din societatea din Kuweit dar și cu ostilitatea rasială a bunicii și mătușilor, acestea temându-se de impactul dăunător asupra reputației familiei, doar pentru că este filipinez după mamă.

Titlul cărții, așa cum înțelegem din primele pagini, se referă la desprinderea de la rădăcină și replantarea în altă parte, dar totuși nu e nimic ușor în această dezrădăcinare luând în considerare identitatea personajului. Simultan el este un străin și un cetățean, un filipinez și un kuweitian care simte dorința de a aparține ambelor țări.

“Dacă aş fi fost o tulpină de bambus, n-aş fi avut nici o apartenenţă. Tăiem o bucată dintr-o tulpină şi o înfigem într-un alt pământ, fără să aibă rădăcini… Când îi cresc rădăcini, tulpina se lungeşte şi prinde viaţă din nou… într-un pământ nou…., fără să aibă nici un trecut şi nici o tradiţie… Nu-i pasă de numele pe care i-l dau oamenii:kawayan în Filipine, khayzuran în Kuweit, bambo în alte locuri din lume.”

Impresionat de imaginea altor compatrioți, Saud Al Sanousi și-a scris romanul “ pentru ca cititorul să experimenteze această durere, așa poate ei vor căuta leacul.”

Acest roman i-a adus autorului International Prize for Arabic Fiction în 2013.

 

Webp.net-resizeimage (1)Saud Al Sanousi este un romancier și jurnalist kuweitian, născut în 1981. A lucrat ca jurnalist pentru ziarele kuweitiene Al Qabs și Abwab. Romanul său de debut “The prisoners of mirror” (Sageen Al-Maraya) publicat în 2010 i-a adus premiul Leila Othman. Într-un interviu Al Sanousi afirma: “Mama mi-a spus odată:” Dacă întâlnești vreodată un om cu mai mult de o personalitate, sigur se caută în unul dintre ei, pentru că nu are un caracter.” Dar cred că a greșit.”

 

 

 

 

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.